Ma numesc Trus Anna si am 41 de ani. Toata viata am trait in orasul meu natal Herson.

De la inceputul razboiului orasul nostru a fost ocupat de rusi. Despre viata sub ocupatia rusa as putea scrie o carte.

O carte sinistra..

9 luni lungi am asteptat impreuna cu prietena mea Tatiana eliberarea timp in care am ajutat oamenii in varsta ramasi in Herson.. Cand orasul a fost eliberat am inceput sa lucrez pe salvare fiindca orasul era bombardat foarte des si nevoia oamenilor de ajutor era foarte mare..

Pe

Printr-o intamplare prietenii nostri ce locuiesc in Romania s-au cunoscut cu Gabor Petru care de la inceputul razboiului ajuta ucrainienii si i-au povestit despre noi, despre oamenii din Herson.. Nici nu scapasem de sub ocupatia rusa cand a venit prima oara…

Imi amintesc cum l-am cunoscut..La o prima vedere un barbat obisnuit, obosit dupa un drum lung dar cu o mare bunatate in inima si in ochii. O inima mare.. A adus produse alimentare. Multe. Foarte multe. Pentru batranii ce locuiesc aici a fost o adevarata sarbatoare. Atatea lacrimi de bucurie si de multumire nu am mai vazut..

Petru a continuat sa vina la noi de multe ori si continua sa faca asta de cate ori are posibilitatea. Si nu stiu cum face dar mereu gaseste o cale.. A adus produse alimentare, produse de igiena, plapumi groase, saltele si perne, medicamente, pamparsi, alimente speciale pentru copii si foarte multe lucruri necesare pentru locuitorii Hersonului..

Sunt recunoscatoare sortii ca l-am cunoscut pe acest OM. Fara ajutorul adus de el ne-ar fi aproape imposibil sa ne continuam viata..